"Fericirea e mai importanta decat dreptatea."
Daca as putea, as sterge din dictionar cuvantul "pacat"!
Sa nu faci ce simti si sa ai regrete sunt singurele pacate pe care le poti avea.
Aud mult prea des "Eu fac ce vreau, nu-mi pasa de parerile celorlalti.".
99% dintre oamenii care spun ca fac ce vor, de fapt se ghideaza dupa reguli impuse de ceilalti. De aceea nu inteleg ideea de pacat. Cine stabileste ce e corect si ce nu?
La un moment dat niste oameni au stabilit niste norme morale care sunt de fapt principiile lor.
Nu numai ca nu faci ce vrei tu, dar faci ce vor altii!
Si-ti dai seama la un moment dat ca n-ai trait niste lucruri atunci cand ai avut ocazia. Si pentru ce le-ai ratat? Pentru parerile unor oameni cu care nu ai nicio treaba.
Noi, oamenii suntem prea mici in univers ca sa conteze pentru cineva cum alegem sa traim.
Am fi ipocriti daca nu am recunoaste ca traim pentru placere.
Cam despre asta e vorba.
Eu cred ca sunt aici doar ca sa traiesc niste chestii faine, sa fac toate lucrurile posibile, sa experimentez.
"Si atunci, daca acest bulgare de roca pe care stam este ceva mai mult decat o iluzie, ce ne ramane? Energia ne ramane; multa. (...) *Energia se afla la originea tuturor formelor de materie. Realitatea, adevarata existenta, nu este materia, vizibila si perisabila, ci energia invizibila si vesnica; acesta este adevarul.*"
Avem tendinta sa punem etichete tuturor oamenilor. Si eu cad in capcana asta uneori, dar macar realizez dupa.
Uneori chiar asa stau lucrurile, dar de cele mai multe nu.
Ajungi sa vorbesti la general, dar de fapt te raportezi la o singura actiune. Actiune careia nu i-ai analizat cauza, motivele, scopul.
Ai luat actiunea ca atare fara sa empatizezi cu acea persoana.
Mai suntem si ipocriti. De multe ori judecam o actiune pe care am facut-o si noi candva.
Cat despre regrete...
N-au absolut niciun sens.
Reprezinta doar o pierdere de timp si de energie.
Ce rost are sa te gandesti la un lucru care oricum s-a intamplat si nu poti schimba nimic?
Eu nici daca as vrea nu as putea sa am regrete. Poate doar cateva ore. Dupa intervine acceptarea. Cel mai greu de acceptat si uitat sunt greselile tale. Regreti si mai mult atunci cand stii ca tu esti vinovat.
Eu cred ca toate lucrurile au un sens. Eu nu as fi fost cine sunt acum, nu as fi gandit asa daca nu se intamplau niste lucruri rele in viata mea. Si nu vreau sa-mi imaginez o alta varianta a mea.
Trebuie sa inveti sa te accepti si sa-ti respecti dorintele!
Sper sa-ti dai seama intr-o zi!
Sa nu faci ce simti si sa ai regrete sunt singurele pacate pe care le poti avea.
Aud mult prea des "Eu fac ce vreau, nu-mi pasa de parerile celorlalti.".
99% dintre oamenii care spun ca fac ce vor, de fapt se ghideaza dupa reguli impuse de ceilalti. De aceea nu inteleg ideea de pacat. Cine stabileste ce e corect si ce nu?
La un moment dat niste oameni au stabilit niste norme morale care sunt de fapt principiile lor.
Nu numai ca nu faci ce vrei tu, dar faci ce vor altii!
Si-ti dai seama la un moment dat ca n-ai trait niste lucruri atunci cand ai avut ocazia. Si pentru ce le-ai ratat? Pentru parerile unor oameni cu care nu ai nicio treaba.
Noi, oamenii suntem prea mici in univers ca sa conteze pentru cineva cum alegem sa traim.
Am fi ipocriti daca nu am recunoaste ca traim pentru placere.
Cam despre asta e vorba.
Eu cred ca sunt aici doar ca sa traiesc niste chestii faine, sa fac toate lucrurile posibile, sa experimentez.
"Si atunci, daca acest bulgare de roca pe care stam este ceva mai mult decat o iluzie, ce ne ramane? Energia ne ramane; multa. (...) *Energia se afla la originea tuturor formelor de materie. Realitatea, adevarata existenta, nu este materia, vizibila si perisabila, ci energia invizibila si vesnica; acesta este adevarul.*"
Avem tendinta sa punem etichete tuturor oamenilor. Si eu cad in capcana asta uneori, dar macar realizez dupa.
Uneori chiar asa stau lucrurile, dar de cele mai multe nu.
Ajungi sa vorbesti la general, dar de fapt te raportezi la o singura actiune. Actiune careia nu i-ai analizat cauza, motivele, scopul.
Ai luat actiunea ca atare fara sa empatizezi cu acea persoana.
Mai suntem si ipocriti. De multe ori judecam o actiune pe care am facut-o si noi candva.
Cat despre regrete...
N-au absolut niciun sens.
Reprezinta doar o pierdere de timp si de energie.
Ce rost are sa te gandesti la un lucru care oricum s-a intamplat si nu poti schimba nimic?
Eu nici daca as vrea nu as putea sa am regrete. Poate doar cateva ore. Dupa intervine acceptarea. Cel mai greu de acceptat si uitat sunt greselile tale. Regreti si mai mult atunci cand stii ca tu esti vinovat.
Eu cred ca toate lucrurile au un sens. Eu nu as fi fost cine sunt acum, nu as fi gandit asa daca nu se intamplau niste lucruri rele in viata mea. Si nu vreau sa-mi imaginez o alta varianta a mea.
Trebuie sa inveti sa te accepti si sa-ti respecti dorintele!
Sper sa-ti dai seama intr-o zi!

